Sir Anthony Hopkins isi exploreaza cu onestitate si emotie cariera remarcabila din film si teatru, copilaria dificila si drumul spre vindecare. Nascut si crescut in Port Talbot - un mic oras galez al otelariilor - Hopkins a trait printre barbati duri, care respingeau orice forma de vulnerabilitate. Era considerat un elev mediocru, fara viitor, dar destinul i s-a schimbat intr-o seara de sambata, cand a vazut adaptarea din 1948 a piesei Hamlet. Acela a fost momentul care i-a aprins pasiunea pentru actorie. Cu o sinceritate dezarmanta, Hopkins rememoreaza momentele definitorii ale carierei sale: debutul la Royal Academy of Dramatic Art, sub aripa lui Laurence Olivier, intalnirile cu Richard Burton, rolurile legendare precum Hannibal Lecter sau Regele Lear, in care a transformat tacerea si stoicismul tatalui sau in emotie pura. El vorbeste deschis si despre prabusiri: dependenta care i-a ruinat prima casnicie si aproape ca i-a curmat viata - o lupta ce l-a condus catre sobrietate, pe care o pastreaza de aproape cincizeci de ani. In singuratate si reflectie, se confrunta cu intrebarile despre fragilitatea umana si despre ceea ce tatal sau numea Marele Secret. Imbogatita cu o selectie de fotografii personale, Hai ca am reusit, pustiule este confesiunea sincera si profunda a unui om complex, care a redefinit arta actoriei si a inspirat generatii, timp de peste sase decenii. ''E multa putere si multa fragilitate in cartea asta, care nu e doar povestea unui mare actor, ci anatomia unui spirit cu adevarat extraordinar.'' - Marian Coman