Daca Charles Baudelaire a cantat florile raului dintr-un secol care nu cunoscuse nici relele din cele doua razboaie mondiale, nici ororile comunismului in numele… dreptatii celui mai rau, Tudor Arghezi (1880-1967), poet roman reprezentativ din secolul al XX-lea, a facut sa infloreasca mucegaiul relelor toate din viata alor sai si l-a transformat in poezie. \n \n Pasarile negre suie in apus, \n Ca frunza bolnava-a carpenului sur \n Ce se desfrunzeste, scuturand in sus, \n Foile-n azur. \n \n Cine vrea sa planga, cine sa jeleasca \n Vie sa asculte-ndemnul ne-nteles, \n Si cu ochii-n facla plopilor cereasca \n Sa-si ingroape umbra-n umbra lor, in ses. \n \n Des oiseaux noirs en vol vers le couchant \n Ressemblent aux feuilles malades du charme bleu-gris \n Qui se defeuille tout seul, en secouant \n Ses feuilles dans le bleu infini. \n \n Qui voudrait gmir, qui voudrait pleurer, \n Qu'il y vienne entendre l'indicible appel, \n Et, les yeux aux flammes dlestes des peupliers, \n Qu'il enterre son ombre dans leur ombre au ciel. \n Traducere in limba franceza de Paula Romanescu.