Lui Vasile Lovinescu ii datoram incercarea de a autonomiza un model potrivit spiritului romanesc prin care basmele, miturile si simbolurile romanesti sunt proiectate ca transgresand o istorie mitica si ezoterica universala. Faptul ca structura metafizica a lumii este in egala masura si o structura simbolica, ne arunca inapoi catre teza lui Guenon, cea a mitului sub cerul stelelor fixe: gandirea populara e originara, incadrata in valori si instincte care apartin unei memorii colective a umanitatii si care devine personalizata, in timp, de diferite culturi. Cum a transpus mentalul romanesc toate aceste radacini universale intr-o limba si o structura mentala particulare, ramane un test antropologic, nu doar istoric si cultural; iar Vasile Lovinescu merita revizitat macar pentru potentialul lucrarilor lui de a oferi o metoda de analiza si interpretare in acest sens. - Oana Serban