Cum se pot intalni fenomenologia si teologia astazi? Ce inseamna sfarsitul metafizicii si depasirea ei, pornind de la propria sa traditie? Este fenomenologia o figura postmetafizica legitima? Ce importanta are pentru teologie sfarsitul declarat al unei discipline care face parte, intr-o anumita masura, din propria ei istorie conceptuala? Cum descrie fenomenologia experienta timpului, inexperienta liturghiei si pre-experienta tainica a eschaton-ului?