Diagonalele hermeneutice semnate de Iulian Bitoleanu se integreaza intr-o eseistica preponderent recuperatorie si in acleasi timp participativa fie ca, in prima parte, autorul reface drumul De la trucarea imaginii la calomnie si plagiat in cazurile, notorii, ale lui I.L. Caragiale sau Pamfil Seicaru sau ca examineaza periplul ziaristic asumat de Liviu Rebreanu si destinul scriitorilor canonici peregrini (Eminescu, Blaga, Camil Petrescu), toate acestea fiind anticipate in tratarea, de asta data si la modul teoretic, a textului jurnalistic in Triptic al sublimului. (...) un conclav intelectual sprinten, in aceeasi masura generos dar si polemic in revuistica, acum recognoscibil si in pagina de carte. - Mircea Muthu