In respiratia intretaiata \n Extazul isi pandesle amagirea \n Nestiutor de clipa furisata \n Sa-nvaluie-n tristete devenirea. \n Necontenit sporovaieste marea \n Cand se intinde la taifas cu cerul; \n De cand se stiu impartasesc mirarea \n Ca nimeni nu le-a dezlegat misterul. \n Doar gandul zabovind ar descifra \n Jocul Stihiilor, intelegand: \n Echilibristica-ntre NU si DA \n Intreg misterul vietii definind.