Teza de doctorat a parintelui Ioannis Romanidis a reprezentat nu doar „o piatra de poticnire”, care a ravasit Facultatea de Teologie din Athena, ci si o „adevarata revolutie, unitatea de masura a celei mai curate ortodoxii bisericesti”, una dintre calauzele restabilirii vietii bisericesti si demersului teologic, hranite de intelegerea autentica a cuvantului patristic. Cuvantul parintelui Romanidis, asemenea celui patristic, are neindoielnic virtutea de a lumina si a incita totodata, trezind in spiritul noilor generatii nevoia de a descoperi filonul patristic si teologia empirica a curatirii si luminarii inimii si a indumnezeirii, dincolo de stereotipurile si cliseele unei pseudo-teologii straine de invatatura Bisericii primare si de experienta aducatoare de viata si nestricaciune a Duhului.